Cum se sortează pentru reutilizare și se reciclează textilele la TexCycle

Ghidul colectării separate a textilelor:

1. Asigură-te că textilele la care renunți sunt uscate și curate înainte de a le duce la containerul dedicat. Umezeala este cel mai mare inamic al reutilizării hainelor.
2. Pune textilele într-o pungă de plastic înainte de a le lăsa la containerul de textile. În felul acesta eviți contaminarea lor de la alte textile sau deșeuri aruncate accidental în container.
3. Dacă ai textile prea uzate sau lenjerie intimă, pune-le separat într-o altă pungă decât cele care mai au o șansă să fie vândute la second hand.
4. Deșeurile textile murdare, cu grăsimi sau puternic contaminate cu alte substanțe ar trebui aruncate la deșeurile reziduale.

Ce se întâmplă cu textilele ajunse în container?

Spre deosebire de alte tipuri de deșeuri colectate separat, nu reciclarea, ci reutilizarea prin vânzare ca marfă second hand reprezintă principala formă de valorificare a textilelor.

În țările unde colectarea separată a textilelor se face de mult timp, cel mai mare volum de haine rezultate în urma sortării este vândut ca marfă second hand. Pentru a permite acest lucru, este necesar atât controlul sortării, cât și al colectării textilelor.

În România, mai multe municipalități au început să colecteze separat textilele, obligate de legea intrată în vigoare la începutul anului. În schimb, doar câteva dintre ele au contracte cu operatori care asigură trasabilitatea întregului proces – de la colectare, sortare, reutilizare și reciclare. Exemple de astfel de operatori sunt Roseco (Cluj), TexCycle (Craiova, Oradea, București) sau Textile Recovery (Buzău).

Celelalte localități, chiar dacă fac colectare separată, duc textilele strânse fie la incinerare la fabricile de ciment, unde sunt valorificate energetic, fie la depozitele de deșeuri.

Reutilizare, reciclare, incinerare

La nivel global, mai puțin de 1% din firele țesute folosite în producția hainelor ajung să fie reciclate în fire textile pentru îmbrăcăminte.

Textilele sunt deșeuri complexe. Rata de reciclare la nivel global este în jur de 12-15% pentru că există și alte procese în care materialul este reciclat într-o manieră prin care își pierde calitățile inițiale.

Iată câteva exemple:

• hainele din bumbac sunt tăiate și transformate în lavete industriale;
• textilele naturale sunt tocate și utilizate ca materiale nețesute pentru tapiserii, izolații în industria mobilei, sectorul auto, al materialelor de construcții sau industria medicală;
• firele sintetice sunt destrămate și folosite pentru umpluturi și alte aplicații.

Reciclarea nu reprezintă însă o soluție larg răspândită pentru că nu este viabilă economic decât în cazul hainelor realizate dintr-un sigur tip de material. Pe de altă parte, în jur de 80% din haine sunt confecționate dintr-un mix de fire sintetice și naturale (pot fi două, trei, chiar și cinci tipuri de materiale diferite în același articol), iar tehnologiile avansate de separare a acestor fire sunt în general prea scumpe.

Se reciclează textilele în România?

Răspunsul este „da”, chiar dacă în spatele acestei afirmații se află o realitate mai complexă.

Până în urmă cu câțiva ani, nu existau decât câteva companii care reciclau deșeuri textile provenite de la fabricile de confecții textile pe care le transformau în materie primă nețesută (nu mai este folosită la producerea hainelor).

Situația s-a schimbat, astfel că există, în prezent, jucători care încearcă să acopere întregul lanț, de la colectare la reutilizare și reciclare, și să valorifice cât mai mult din aceste resurse, reducând la minim ce ajunge la incinerare.

Compania Roseco din județul Cluj a inaugurat anul trecut prima fabrică de reciclare din România care folosește textile post-consum ca materie primă. Roseco face parte din grupul Mendola, care importă textile second hand din afara țării, le sortează și le revinde către magazinele second hand. În prezent compania colectează textilele din mai multe localități din județul Cluj. Grupul Mendola deține și rețeaua de magazine second hand La Majole, cu 18 unități comerciale în România, o parte dintre acestea fiind operate în parteneriat cu Auchan. Textilele pe care nu le poate reutiliza merg către reciclare.

TexCycle România, parte a grupului bulgar Eurotex, este un colector de textile. Grupul Eurotex are un istoric de peste 20 ani în pregătirea pentru reutilizare a textilelor post consum si reciclarea deșeurilor textile post producție, pe care le importă de pe mai multe continente și le distribuie apoi către comercianți din toată lumea. Grupul deține, la Varna, cel mai mare centru de sortare a deșeurilor textile din Europa de Sud-Est. Acolo, angajații sortează articolele în peste 300 de categorii diferite. Articolele textile sunt sortate cel puțin în următoarele categorii: reutilizabile, reciclabile, destinate unei alte forme de valorificare (energetică, prin recuperare de energie). Grupul este activ, de câțiva ani, în domeniul colectării deșeurilor textile din Bulgaria, România și Grecia.

Hainele pre-loved sau second-hand. Stil fără etichete

O rochie purtată la un interviu. O jachetă cumpărată în vacanță. O pereche de blugi ce a trecut prin concerte și plimbări. La un moment dat, toate devin pre-loved - haine care au aparținut cuiva, dar care mai au multe de spus. Într-o eră a consumului exagerat, haine pre-loved (second hand) înseamnă alegere conștientă, nu compromis. Nu e despre „ce a fost”, ci despre „ce poate fi”.

Hainele pre-loved nu sunt doar despre trecut, ci despre viitor. Despre libertatea de a alege sustenabil, despre a te îmbrăca cu sens, nu cu etichete.

Într-o lume grăbită să cumpere, cei care aleg să prelungească viața unei haine sunt adevărații trendsetteri. Nu mai e doar modă, ci o formă de cultură personală.

Cum arată un eveniment de clothing swap organizat de YKO-YKO

Trei motive pentru care decizi să treci la second-hand

• De la stigmat la statement
  

  Hainele second-hand în România și-au câștigat faima pe care doar vintage-ul o avea. De la boutique-uri la colț de bloc, până la influenceri de fashion care promovează în mediul online ținute capsulă, tendința este de a scoate hainele deja purtate din tăcerea stigmei. În locul etichetelor de brand, noul statement de forță este povestea.

  Rețele precum Humana sau evenimentele de tip clothing swap au transformat cumpărăturile alternative într-un act de cultură urbană: mai puțină risipă, mai multă personalitate. A purta pre-loved e astăzi echivalentul unui manifest de conștiință, nu al unui compromis.

• Circularitate fără poluare și deșeu. Etică și consum.
  

  Mai puțin de 1% dintre hainele noi sunt produse din fibre reciclate, iar milioane de tone ajung anual la groapa de gunoi. Hainele pre-loved oferă o formă etică de „reciclare”, fără alte procese industriale, fără consum energetic și fără transport global.

  Este circularitate aplicată: hainele revin în circuit prin decizie personală.

• Slow fashion ca atitudine, nu trend
  

  Piața second-hand nu este imună la excese: goana după articole „ieftine”, cumpărături impulsive și magazine second-hand care se deschid din loc în loc.

  Adevăratul sens al filosofiei pre-loved stă în moderație: cumpărăm mai rar, mai bine, alegem calitate, nu cantitate. Slow fashion nu înseamnă „mai puțin cool”, ci mai mult control: asupra banilor, mediului și propriei identități.

Unde sunt hainele care își spun a doua poveste?

Clothing Swap by YKO-YKO. Pentru Florina și Alexandra, fondatoarele YKO-YKO, swap-ul înseamnă empowerment, hainele își continuă viața, iar oamenii învață să privească moda dincolo de eticheta de preț. Astfel, în câte-o sâmbătă leneșă, într-un loc de poveste din București, apar standere și umerașe cu rochii, cămăși, blugi și pantofi, fiecare cu propria sa mărturie neștiută. Oameni care s-au mai văzut la evenimente de clothing swap sau complet necunoscuți se adună laolaltă și fac schimburi: probează, zâmbesc și își dăruiesc vorbe calde: „Ți se potrivește perfect!”, „Am purtat-o doar o dată, mă bucur că o duci mai departe!”. Acesta este spiritul unui clothing swap: un loc unde hainele nu se aruncă, ci se redescoperă. Spre deosebire de cumpărături, swap-ul nu înseamnă bani sau reduceri, ci responsabilitate și comunitate.

Humana: etica devine accesibilă. Cu o rețea solidă în România, Humana a reușit să normalizeze ideea de consum alternativ. „Clothing swap-ul sau second-hand-ul nu înseamnă compromis, ci alegere conștientă”, spune Mădălina Corciu, reprezentantă a brandului. Humana transformă hainele vechi în resursă socială, iar fiecare articol cumpărat susține programe educaționale și de incluziune. O combinație între retail sustenabil și solidaritate practică.

Yard Sale, povești cu suflu urban. Ce a început ca un eveniment într-un apartament mic a devenit un fenomen cultural bucureștean. „Un swap nu e doar despre haine, e despre oamenii care le poartă,” spune Laura Bucur, cofondatoare Yard Sale.
Astăzi, sute de oameni participă lunar la evenimentele unde hainele se schimbă, se povestesc și se redescoperă. Este modă cu empatie - unde fiecare piesă poartă o energie, nu doar o etichetă.

Loc de Troc: haine, povești și cafea. La polul intim al conceptului se află Loc de Troc, inițiativa Roxanei Buzețelu, care transformă trocul vestimentar într-un eveniment comunitar. „Le spun mereu: nu veniți doar cu sacoșa de haine, veniți cu chef de povestit,” spune fondatoarea. În jurul unui ceai sau al unei cafele, oamenii nu doar își schimbă hainele, ci și perspectiva asupra consumului. Un spațiu de socializare, nu de shopping.

Cum să trăiești în ritm pre-loved?

1. Cumpără cu scop. Întreabă-te dacă ai nevoie, nu doar dacă îți place. Caută calitate, materiale naturale, croieli clasice, adică haine care rezistă și au valoare reală.
2. Fii critic și selectiv. Mai ales în second-hand, evită brandurile care practică fast fashion. Alege piese locale, vintage autentic sau designeri independenți.
3. Dă mai departe. Organizează un swap cu prietenii, donează, repară. Circulația hainelor în comunitate e cea mai simplă formă de economie circulară.
4. Consumă cu viteză redusă. Nu tot ce e „ieftin” e necesar. Slow fashion înseamnă să-ți construiești garderoba ca pe o colecție de amintiri, nu ca pe o listă de achiziții.
5. Cumpără de lângă tine. Cele mai multe magazine second-hand îți împărtășesc valorile și te-ar vrea în comunitatea lor. Dacă ți-ai ales favoritele, dă-le mai departe prietenilor tăi!
6. Caută adevăratele „diamante”: ținute de super-calitate, cusături rezistente, materiale naturale sau cât mai aproape de fibra pe care o iubește corpul tău. Gândește-te bine dacă hainele care au traversat oceanul, dar rămân la prețul unui prânz chiar merită banii tăi!

Moda repară planeta: upcycling-ul, între artă, activism și sustenabilitate

Industria modei este responsabilă pentru peste 10% din emisiile globale de carbon și consumă resurse uriașe de apă și energie. În fața acestor cifre, tot mai mulți designeri și antreprenori aleg să răspundă cu creativitate.

Upcycling-ul, reinterpretarea și transformarea hainelor vechi sau a resturilor textile în piese noi, valoroase, devine una dintre cele mai inteligente forme de rezistență: o combinație de artă, ecologie și etică. Este dovada că noutatea nu trebuie produsă, ci poate fi reinventată. Într-o industrie obsedată de „nou”, virtutea apare atunci când putem vedea frumusețea în ceea ce există deja.

A purta haine upcycled nu înseamnă compromis, ci o alegere inteligentă, un act de respect față de resurse, de meșteșug și de planetă. Iar în România, această schimbare nu vine din mall-uri, ci din ateliere mici, comunități creative și oameni care cred că moda poate să repare, nu doar să consume.

Wearable Art din deșeuri

Trei argumente care schimbă paradigma modei

• De ce upcycling, nu recycling
  

  Reciclarea textilelor presupune distrugerea materialului pentru a crea fire noi sau pentru generarea de energie. În esență, un proces industrial cu consum de energie.

  Upcycling-ul alege calea inversă: păstrează, transformă și reinterpretează. Fiecare piesă „salvată” înseamnă o formă de creație inteligentă, cu impact minim asupra mediului și valoare estetică maximă.

• Soluție concretă la o problemă globală
  

  Conform ONU, industria textilă generează anual peste 92 de milioane de tone de deșeuri și unul dintre cei mai distructivi poluatori ai apei, atât prin soluțiile chimice din vopsitorii, cât și prin microplasticele care ajung finalmente în apele oceanelor.Upcycling-ul vine cu o soluție funcțională: reduce consumul de resurse, prelungește durata de viață a produselor și propune o economie circulară.

• Propune o nouă estetică a responsabilității
  

  Upcycling-ul propune haine reimaginate, ca expresii de autenticitate, din materiale textile deșeu, ca alternativă la stilul uniform propus de marile colecții textile globale.

  Fiecare piesă dintr-un atelier de upcycling spune o poveste despre timp, imperfecțiuni, despre om și alegerile lui, dar și despre grija față de planetă. Într-o cultură care a glorificat excesul, „a repara” devine noul rafinament.

Creativitate românească cu impact real

Puzzletex, o colecție Atelierul de pânză
Proiect social și ecologic, Puzzletex colectează resturi textile obținute din procese semi-industriale și le transformă în genți, penare, huse, jucării sau decorațiuni. Fiecare produs e construit ca un puzzle textil cusut manual, într-un proces care minimizează risipa și oferă locuri de muncă demne persoanelor cu dizabilități.

Oneshirt, haine vechi, mesaje noi
Brandul Oneshirt, creat de tineri designeri români, demonstrează că imaginația poate resuscita orice articol vestimentar. Cămăși, fuste sau pantaloni vechi sunt transformate în piese statement - compoziții moderne din materiale contrastante. Fiecare haină poartă un cod QR care spune povestea materialelor folosite.

Velements, pasiune și piese unicat
Brandul clujean a fost fondat de Adrian Vele, care a pornit de la propriile experimente în studenţie. Hainele sale sunt realizate prin modificarea de piese second-hand şi personalizarea lor. Adrian a transformat pasiunea într-o filozofie, prin crearea de piese unicat din materiale existente, dar şi obiecte de design din textile colectate, de exemplu prin proiectul de consum responsabil „It's Not Goodbye, It's Rock It Later”.

REDU, pionier al reparațiilor creative
Prima întreprindere socială certificată din România în domeniul reutilizării textilelor, REDU a transformat reparația într-un brand etic. Atelierul din Iași dă o nouă viață hainelor și resturilor textile post-industriale, producând accesorii și obiecte practice. REDU colaborează cu organizații europene și derulează programe de educație despre economia circulară și consumul responsabil. Astfel, oferă un exemplu despre cum activismul se poate traduce în business sustenabil.

Wearable Art și Antoaneta Tica
Antoaneta Tica, profesoară și designer din București, folosește cele mai indezirabile materiale, plasticul, resturile sintetice, fragmentele de ambalaje, pentru a vorbi despre nevoia de a limita consumul. Creațiile ei nu sunt simple piese vestimentare, ci forme de wearable art: rochii-sculpturi, adesea voluminoase și tensionate, care pun întrebări mai degrabă decât oferă soluții. Antoaneta Tica folosește plasticul, cartonul, resturile ca semn vizibil al risipei. Straturile transparente, reflexiile dure și structurile rigide transformă deșeurile într-o oglindă a societății de consum. Rezultatul e un limbaj vizual cu mesaj clar: moda nu mai poate fi doar estetică, trebuie să mobilizeze conștiința. Prin hainele sale create din deșeuri, Antoaneta Tica propune o critică a ideii de „unică folosință”, un avertisment lucid asupra faptului că frumusețea poate exista și în resturile pe care lumea le aruncă.

Cum poți transforma hainele în resurse?

1. Cumpără mai rar, dar mai conștient. Alege piese cu poveste, nu după etichetă.
2. Înainte de a pune o haină în coșul de reciclabile, întreabă un designer în ce ai putea-o transforma?
3. Sprijină atelierele locale! Fiecare achiziție finanțează o idee care repară lumea.

Retușul sau reparația înlocuiește achiziția

Reparațiile și retușurile hainelor nu înseamnă nostalgie, ci poate trece drept strategie socială și de mediu: consum mai mic de resurse, mai puține emisii, mai puține deșeuri, mai mulți bani rămași în buzunar.

În Europa, din 2022, un cetățean ajunge să cumpere 19 kg de articole textile și de încălțăminte anual, dar aruncă 16 kilograme.

Durata de viață pe care o dăm hainelor a scăzut spre unică folosință. Cu fiecare alte 9 luni de viață câștigate pentru o pereche de jeanși ori un tricou, scad cu 20% amprenta de carbon, consumul de apă și cantitatea de deșeuri textile.

Retușul hainelor ajunge să le prelungească viața, reduce presiunea pe mediu și pe portofel și creează valoare locală: de la ateliere sociale și mici afaceri locale, la evenimente comunitare de tip Repair Café.

Munți de haine salvați prin reparații și retușuri

Trei idei care rescriu „consumul” de haine

• Reparația este un răspuns practic la criza climatică
  

  Textilele sunt printre cele mai poluante categorii de deșeuri din UE. O rochie reparată sau o vestă care primește o a doua viață cu un simplu retuș înseamnă mai puțină presiune asupra infrastructurii de deșeuri, mai puțină ardere de materiale sintetice și mai puțin CO₂ emis.

• Economia viitorului: valoare locală, circulară
  

  Să repari e mai ieftin decât să cumperi, dar și mai util decât pare. Retușurile, croitoriile și atelierele sociale aduc bani și locuri de muncă în comunitate, nu în lanțurile globale de fast-fashion.

• Stil personal și haine care respiră mai mult
  

  Reparația nu doar prelungește viața hainelor, ci o personalizează. Ajustările personalizate, în care croitoreasa tivește, strâmtează sau înlocuiește capse, dantele și fermoare, creează un stil autentic, alternativ la „uniformele” dictate de marketingul brandurilor globale.

România repară

RetușArt: atelier social și școală de viață. Dezvoltat de asociația The Social Incubator, combină meșteșugul cu incluziunea socială, atelierul oferă servicii de reparații și modificări ale hainelor, iar veniturile susțin programe de formare pentru tineri din medii vulnerabile. Defectele unor textile devin provocări creative, iar resturile textile, accesorii unicat. Astfel, sustenabilitatea poate fi și solidaritate.

Retușescu este unul dintre primele ateliere de retușuri din București și primul care funcționează online în România (cu servicii de pick-up și delivery). Retușescu a deschis mai multe centre în toate sectoarele capitalei și în Ilfov.

Prăvălia cu retușuri este un business de reparații textile care funcționează în centrele comerciale Băneasa Shopping City și București Mall (Vitan) din capitală.

Cum „coși” o schimbare reală în preajma ta?

1. Caută rochia bunicii sau cămașa din liceu care merită o a doua șansă. Începi cu câteva intervenții ușoare: tiv, nasturi, mici cârpeli la genunchi/coate, strâmtări simple sau reparat fermoare. Este un exercițiu în care afli ce comori ai în casă și cum poți să-ți pui creativitatea la lucru.
2. Caută toate atelierele de retuș din preajma ta și adaugă-le pe Harta Reciclării! Când ai nevoie de ele, le găsești la un click distanță. În plus, dai o șansă și celorlalți să le descopere.
3. Înlocuiești gândul „cumpără” cu „repară/ajustează” timp de cel puțin trei luni. Verifică apoi bugetul, dulapul de haine și coșul de haine de donat sau reciclat.

Hainele care schimbă vieți

România aruncă anual peste 160.000 de tone de textile, conform Asociației Române pentru Reutilizarea și Reciclarea Textilelor (ARETEX), iar fenomenul fast fashion amplifică risipa și neglijează partea neștiută a acestui adevăr: exploatarea resurselor, fie de materie primă, fie angajați care muncesc în condiții nedemne.

În contextul acestor realități, donarea hainelor capătă valoarea unui act dublu: social și de mediu. Așa încât, în loc să ajungă la pubela de gunoi, cămașa nepurtată, rochia uitată sau hăinuțele care i-au rămas mici copilului pot avea o a doua viață. Pot deveni ajutor concret pentru oameni aflați în dificultate și, totodată, o soluție sustenabilă la poluarea generată de industria textilă.

Donațiile către DGASMB îi ajută pe bucureștenii cu venituri mici

Cum trebuie să fie hainele pe care le donezi:

• Să nu fie prea uzate, să fie curate, spălate și călcate;
• Micile defecte trebuie reparate înainte de a le dona (să fie gata de purtat);
• Informează-te ce nevoi au persoanele către care donezi (unele asociații primesc, de exemplu, doar hăinuțe pentru copii, alții doar pentru adulți).
• Nu dona haine și pantofi doar pentru că nu mai ai nevoie de ele și care nu pot fi utile persoanelor către care le donezi (de exemplu, pantofi cu toc cui sau rochii cu paiete).
• Informează-te în prealabil despre nevoile celor cărora vrei să le donezi. Dacă ai haine care mai pot fi purtate, nu trebuie neapărat să le donezi. Le poți duce și la containerele de colectare separată a textilelor operate de companii responsabile - precum TexCycle, Roseco și Containere Textile (Second Tex) care le sortează pentru revânzare și reciclare.

Unde poți lăsa hainele pentru o a doua viață?

• DGASMB sau hainele care redau demnitatea
  

  Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB) derulează campanii de colectare și distribuire a hainelor pentru persoane fără adăpost, familii cu venituri mici și refugiați.

  „O haină donată poate însemna demnitate, șansa de a merge la un interviu, de a participa la școală sau confortul de a fi protejat de frig,” subliniază Cosmina Simiean, director general DGASMB.

  Prin centrele sale, DGASMB transformă donația într-o formă de solidaritate activă. Astfel, a amenajat puncte de colectare accesibile și transparente, la Romexpo, la centrul Bebe de București, dar și în alte locații din București unde derulează activități sociale.

• Bine Boutique, moda care face bine
  

  În Sectorul 6 al Capitalei, dar și în inima Capitalei, la Piața Romană, funcționează Bine Boutique, un proiect al Crucii Roșii, care combină sustenabilitatea cu grija față de comunitate. Hainele donate de fiecare dintre noi, la centrul de colectare, sunt atent selectate și igienizate pentru a fi trimise către cei care au nevoie de ele, din comunități dezavantajate. Totodată, hainele posh, care nu și-ar avea rostul în coletul care ajunge către refugiați sau victime ale catastrofelor naturale, sunt selectate și ajung într-un magazin modern, din Piața Romană. Aici, pentru un cost modest, fiecare piesă vestimentară elegantă „vinde” o poveste și finanțează fapte bune.

  „Veniturile obținute sunt folosite în acțiuni umanitare: ajutor pentru sinistrați, pentru familii vulnerabile, pentru copii din medii defavorizate,” explică Ana Derumeaux, coordonatoarea proiectului.

• VINTAGE CHIC Timișoara, primul magazin de caritate din România
  

  Inițiat de regretatul pastor Petru Dugulescu, magazinul funcționează sub deviza „Dăruiește pentru a cumpăra! Cumpără pentru a dărui!”. Proiectul Asociației „Isus, Speranța României” sprijină copiii orfani și persoanele nevoiașe, oferind comunității timișorene un model de economie circulară și consum responsabil, inspirat din experiențele charity shop-urilor occidentale.

• Centrul de Caritate AlCar Timiș, un spațiu de solidaritate locală
  

  Asociația de Caritate AlCar continuă tradiția ajutorului vestimentar în comunitate, prin colectarea și distribuirea hainelor către persoanele aflate în dificultate. Este un exemplu de hub comunitar în care voluntariatul, responsabilitatea socială și economia circulară se întâlnesc.

• Asociații sau grupuri de donații în orașul tău
  

  Donăm haine pentru că există o nevoie, care nu se limitează doar în marile orașe. În orice localitate există persoane cu o situație materială precară, care au nevoie de haine și pantofi. Iată cum poți ajunge la ele:

  • Caută asociații care activează în localitatea ta care se ocupă de persoanele din mediile defavorizate și află ce activități derulează;
  • Ia legătura cu angajații de la direcția de asistență socială din zona ta și află dacă poți ajuta și tu persoanele înregistrate la ei;
  • Mergi la biserica din comunitatea ta, află dacă sunt persoane care au nevoie de ajutor;
  • Vezi dacă există un grup de Facebook pentru donații în localitatea ta și postează un anunț cu obiectele pe care dorești să le donezi.

Donația ca prevenție de mediu

Fundația Ellen MacArthur, în raportul „A New Textiles Economy: Redesigning Fashion's Future”, arată că prelungirea duratei de viață a unei haine cu doar nouă luni poate reduce amprenta de carbon, apă și deșeuri cu 20-30%. Astfel, a dona un obiect vestimentar nu este doar un gest de generozitate, ci o strategie eficientă de prevenire a poluării.

Ce poți face tu?

1. Donează periodic. Astfel, creezi un obicei și nu doar o acțiune ocazională.
2. Alege centre verificate. Găsești câteva dintre ele mai jos. Altele apar în timp ce vorbim. Caută-le și alimentează-le cu haine. Ceea ce nu mai poți purta tu, devine lucru drag pentru altcineva.
3. Implică toată comunitatea. Cooptează școala, organizațiile din care faci parte. Nu lăsa gestul tău să rămână singur.

Întreținerea este importantă pentru păstrarea hainelor în condiții cât mai bune pentru cât mai mult timp.

Totul pornește de la informațiile de pe etichetă, unde simbolurile indică modul în care fiecare articol ar trebui spălat și călcat. Eticheta nu este un detaliu „de formă” - este un instrument de educare și responsabilizare. Nu putem vorbi despre reutilizare și prelungirea duratei de viață a produselor vestimentare fără să le spălăm, curățăm și îngrijim corect.

Sfaturi despre întreținerea și depozitarea hainelor de la Ana Tudoroiu

Cum citim etichetele cu simbolurile de întreținere?

Fiecare etichetă are în general cinci simboluri - exact în această ordine: spălare, albire, uscare, călcare și curățare profesională.

10 greșeli frecvente când băgăm hainele la spălat

• Punem prea mult detergent sau „la ochi”. Avem impresia că, dacă punem mai mult, spală mai bine. În realitate, detergentul în exces se clătește greu, lasă urme, îmbâcsește țesătura și poate chiar deteriora hainele. Fiecare detergent are propriul grad de concentrație și dozaj recomandat, care este indicat pe ambalajul său. Dacă folosim un program rapid, care presupune o încărcare de doar jumătate din capacitatea mașinii, nu are rost să punem detergent ca pentru o cuvă plină.
• Nu închidem fermoarele și nu deschidem nasturii. O altă greșeală des întâlnită este că lăsăm fermoarul deschis de la pantalonii sau bluzele puse la spălat. Fermoarele pot agăța alte țesături în timpul spălării, iar nasturii riscă să se slăbească sau să se desprindă. Închidem fermoarele, descheiem nasturii, verificăm buzunarele și scoatem aplicațiile detașabile. Nasturii sensibili - din sticlă sau metal - pot fi protejați dacă sunt înveliți în folie de aluminiu.
• Sortăm doar după culori, nu și după material sau gradul de murdărie. Sortarea hainelor este un pas esențial, dar de multe ori o facem doar după culoare. Realitatea este că ar trebui să ținem cont și de tipul materialului, dar și de gradul de murdărie. De exemplu, un tricou alb din bumbac murdar după o zi de joacă cu copiii in parc nu se spală la fel cu o bluză fină, crem, purtată o oră. Hainele colorate intens, în special cele noi, ar trebui spălate separat la prima utilizare, ca să evităm accidentele.
• Nu folosim saci pentru haine delicate. Poate părea un moft, dar realitatea este că acești saci protejează articolele sensibile de uzura mecanică produsă de cuvă. Dresurile, sutienele, hainele cu paiete sau cele din lână sunt mult mai în siguranță în interiorul acestor saci. Important este să nu le aglomerăm - un singur produs per sac e ideal dacă vorbim despre bluze, tricouri, pantaloni.
• Umplem prea mult mașina de spălat. Supraîncărcarea mașinii de spălat din dorința de a economisi timp sau apă compromite calitatea spălării. Fiecare program are un grad de umplere recomandat de către producătorul mașinii de spalat, iar hainele au nevoie de spațiu pentru a se mișca liber în apă și detergent. De exemplu, programul de bumbac permite o cuvă mai plină, în timp ce programele pentru sintetice sau țesături mixte cer o încărcare de 50-60%.
• Folosim balsam de rufe excesiv. Deși ne place ideea de haine „pufoase și parfumate”, balsamul în exces îmbâcsește fibrele, reduce elasticitatea și capacitatea de absorbție (în special la prosoape), favorizează bacteriile și, în unele cazuri, poate irita pielea. Nu împrospătează, ci doar maschează mirosurile. Așadar, îți recomandăm reducerea cantității sau renunțarea completă la balsam.
• Folosim programe prea lungi sau temperaturi prea mari. Hainele de zi cu zi, majoritatea din materiale mixte, se pot spăla foarte bine la 30°C și un program de 40-60 de minute. Doar lenjeriile de pat, prosoapele sau hainele extrem de murdare au nevoie de 40-60°C. Un tricou nu trebuie spălat la fel ca un prosop de plajă cu pete de cremă de soare.
• Nu tratăm petele înainte de spălare. De foarte multe ori aruncăm hainele pătate în coșul de rufe, fără să le pre-tratăm. Apoi, după spălare, le uscăm sau le calcăm - iar asta „sigilează” pata în țesătură. Dacă pata nu e tratată înainte, șansele să dispară complet scad considerabil. Produsele din comerț pot fi utile, dar și bicarbonatul sau percarbonatul de sodiu sunt opțiuni bune pentru albire și curățare profundă.
• Punem hainele umede în dulap. Când vine vorba de depozitare, există o greșeală simplă și foarte frecventă: punem hainele în dulap cât încă sunt umede. E o rețetă sigură pentru miros de umezeală și, în timp, chiar mucegai. După ce sunt călcate, trebuie lăsate măcar câteva ore să se răcească și să se usuce complet.
• Lăsăm hainele în sacii de la curățătorie. Dacă aduci hainele de la curățătorie și le lași în sacii de plastic, le faci mai mult rău decât bine. Acei saci sunt doar pentru transport. Țesătura are nevoie să respire. Dacă vrei să le păstrezi protejate, folosește saci din material nețesut sau fețe de pernă curate.

Ghid prietenos pentru păstrarea corectă a hainelor

Depozitarea corectă a hainelor nu înseamnă doar ordine în dulap, ci și prelungirea duratei de viață a articolelor vestimentare. În funcție de cât de des purtăm o haină și de materialul din care este făcută, există metode diferite prin care o poți păstra în siguranță și în stare bună.

Depozitarea pe termen scurt. Această categorie include hainele pe care le purtăm frecvent, în rotație săptămânală.
Nu pune in dulap haine după ce le-ai purtat. Gândește-și ținutele în așa fel încât pentru perioada următoare să poți integra acel produs. Sau dacă vorbim despre o pereche de blugi pe care o purtăm de mai multe ori, ne ajută să o punem separat de celelalte haine.
Hainele din lână, cașmir sau materiale fine nu se păstrează pe umerașe, ci împachetate. La fel si pentru tricouri, pulovere și articole din tricot. Cel mai bine le depozităm pliate.
Sfat practic: păstrează o zonă în dulap special pentru haine „semi-purtate” care nu sunt murdare, dar nici complet curate.

Depozitarea pe termen mediu. Atunci când vine toamna și pui la păstrare hainele de vară (sau invers), este esențial să le pregătești corespunzător.
Spală toate hainele înainte de depozitare, chiar dacă le-ai purtat o singură dată. Urmele de parfum, transpirație sau praf se pot transforma în pete permanente. Nu depozita în plastic — folosește saci din material nețesut, fețe de pernă din bumbac sau cutii de depozitare textile.
Evită podul sau beciul — alege locuri uscate, ferite de lumină directă. Adaugă lavandă, cedru sau alte soluții naturale antiacarieni. Nu îngrămădi hainele - asigură-te că pot „respira” în spațiul în care le lași.
Sfat practic: Poți folosi saci pentru vidare pentru a economisi din spațiu.

Depozitarea pe termen lung. Categorie pentru rochiile de mireasă, ținutele de ocazie, hainele cu valoare sentimentală.
Hainele cu valoare emoțională sau rar purtate necesită o atenție specială. Curăță profesional fiecare piesă înainte de depozitare. Petele vechi devin imposibil de scos în timp. Folosește huse din material textil, niciodată plastic. Depozitează orizontal, în cutii rigide, dacă materialul este greu și poate fi deformat (ex: rochii cu broderii, perle etc.). Folosește hârtie de mătase între pliuri pentru a preveni cutele adânci. Verifică anual hainele depozitate pe termen lung — aerisește-le, reîmpăturește-le în alt mod și asigură-te că nu s-au format mucegai sau pete.
Sfat practic: pentru rochiile de mireasă sau alte articole prețioase, există servicii specializate de conservare care pot ambala profesional aceste piese pentru depozitare îndelungată.

Ghid pentru cumpărături sustenabile de haine și încălțăminte

Mergem la shopping să ne relaxăm. Cumpărăm haine atunci când dorim să fim în trend sau când simțim nevoia unei recompense. Bucuria momentului se risipește repede, însă efectele deciziei de cumpărare pot fi de lungă durată. Lucrurile nu trebuie să stea neapărat așa, dacă știi cum să îți alegi hainele pe care le cumperi.

Shopping responsabil cu Mariana Stan (Fashion Revolution) și Daniela State (ALTRNTV)

Alege conștient înainte să cumperi

O alegere responsabilă începe cu o simplă întrebare: am nevoie cu adevărat de acest produs sau îl cumpăr din impuls?
A alege conștient nu înseamnă să renunți complet la cumpărături, ci să investești în haine de calitate, durabile, produse etic și care pot fi purtate cât mai mult timp.
Un pas „greșit” nu înseamnă numai bani pierduți, ci și un cost plătit de mediu. Fiecare articol nou consumă resurse - apă, energie și materii prime.

Stil propriu vs. tendințe
Alege-ți stilul in funcție de locurile, ocaziile si oamenii cu care te întâlnești. O piesă vestimentară spectaculoasă pe care o cumperi și care nu te reprezintă sau pe care nu ai unde să o porți are mari șanse să treacă direct la stadiul de deșeu.

Alege materiale cu impact redus asupra mediului

Materialul unei haine spune mai mult decât ce apare pe etichetă. Sunt două categorii mari de materiale textile - naturale și sintetice.

Materialele naturale sunt obținute din materii prime regenerabile. Bumbacul și inul se obțin din culturi de plante tehnice care se cultivă, lâna provine de la oi, dar și alte animale precum capre sau cămile, iar mătasea este recoltată de la coconii viermilor de mătase.

Materialele sintetice sunt fibre precum poliester, acrilic sau nailon obținute cel mai adesea din petrol. Aceste materiale sunt, de fapt, un fel de plastic, a cărui producție poluează mediul în majoritatea stadiilor sale în ciclul de consum - de la extracție, prelucrare, transport, întreținere (prin eliminarea de microplastic) la aruncare.

Nu doar materialele sintetice au un cost ridicat asupra mediului. Sunt și materiale naturale care pot fi, la rândul lor, poluante. De exemplu, bumbacul clasic este o cultură intensivă care necesită cantități mari de apă și pesticide. Vâscoza este obținută din lemn, dar nu toate exploatările respectă un management durabil al pădurilor, iar recoltarea firului de mătase convențională presupune omorârea larvelor care au produs-o.

Variantele prietenoase cu mediul ale acestora sunt bumbacul organic pentru care nu sunt utilizate pesticide, Tencell sau Lyocell - materiale inovatoare realizate din vâscoză sau mătasea păcii (Ahimsa Silk), obținută prin recoltarea coconilor fără omorârea larvelor.

De multe ori, piesele vestimentare sunt confecționate dintr-o combinație de fibre textile, fie naturale cu sintetice, fie mai multe tipuri de materiale sintetice. Evită combinațiile excesive, în special fibrele sintetice mixte, deoarece ele complică reciclarea și separarea materialelor.

Caută, în primul rând, haine din materialele 100% naturale. Fibrele sintetice sunt recomandate în cazul echipamentelor tehnice de sport și outdoor, cu scop clar (schi, cățărare, costume de baie, genți etc.).

În același timp, tehnologii care permit funcționalități ca impermeabilitatea, de exemplu încălțămintea și îmbrăcămintea cu Gore-Tex, conțin și alte tipuri de substanțe nocive pentru mediu, așa cum este PFAS, care face parte din grupul „substanțelor chimice veșnice” care nu se degradează niciodată.

Materiale textile reciclate
Atunci când alegi materiale reciclate, mai ales în cazul celor sintetice, verifică modul în care au fost obținute. Recomandarea este de a opta pentru articole din materiale reciclate pure sau fire reciclate certificate, precum Global Recycled Standard sau Recycled Claim Standard, deoarece procesul de certificare presupune audituri riguroase.

Caută calitate și durabilitate

Durabilitatea este esențială pentru sustenabilitate. O haină care rezistă ani de zile are un impact mult mai mic decât una ieftină, purtată de câteva ori.

Ce să verifici fizic produsul în magazin:

• Cusături: drepte, ferme, fără ațe desfăcute.
• Țesătură: densă, plăcută la atingere, fără luciu sintetic, fără transparență excesivă (dacă nu e intenționată).
• Accesorii: fermoare și nasturi bine prinși, din materiale rezistente.
• Croială: simplă, clasică — piesele „atemporale” se demodează mai greu.
• Miros: Neutru (fără urme de substanțe chimice)

Dacă un produs pare prea ieftin pentru cât de complex este, întreabă-te ce costuri reale au fost tăiate: salarii, materiale, condiții de muncă sau protecția mediului.

Etica și transparența brandurilor

Sustenabilitatea nu înseamnă doar materiale „verzi”, ci și respect pentru oameni.
Brandurile care respectă anumite principii publică rapoarte de sustenabilitate care descriu clar unde și cum sunt produse hainele și oferă informații despre salariile lucrătorilor.

Pe lângă material, eticheta îți poate arăta dacă haina este certificată de o organizație independentă. Iată cele mai importante marcaje:

GOTS (Global Organic Textile Standard) - bumbac organic și criterii sociale stricte.
OEKO-TEX® Standard 100 - absența substanțelor chimice toxice.
Fair Trade Certified™ / Fair Wear Foundation - muncă echitabilă, salarii decente.
Bluesign® - control riguros al proceselor chimice și de mediu.
RWS (Responsible Wool Standard) - bunăstarea animalelor și trasabilitatea lânii.
Cradle to Cradle Certified™ - design circular și materiale reciclabile.

Susține brandurile care aleg sustenabilitatea reală

La fel ca în cazul certificărilor, există branduri care, prin practicile pe care le urmează, pot fi considerate de încredere. Sunt transparente, folosesc materiale și procese de producție cu scopul de a reduce la minim impactul asupra mediului, se concentrează pe calitate în loc de cantitate.

Patagonia, Stella McCartney, Armedangels, Veja, Eileen Fisher, People Tree sunt exemple de branduri recunoscute pentru bune practici, care publică informații despre lanțul de aprovizionare, oferă produse durabile și sprijină inițiative de economie circulară.

De exemplu, Patagonia publică detalii despre fiecare fabrică parteneră și oferă garanție de reparare pe viață a produselor. Eileen Fisher și Armedangels promovează transparența și folosesc fibre regenerabile certificate.

De cealaltă parte, încearcă să eviți mărcile de haine care nu menționează nimic despre producție sau care răspund doar cu formule vagi de tipul „respectăm cele mai înalte standarde”.

Cumpără local

Poți sprijini antreprenorii locali cumpărând de la brandurile mici, atelierele de croitorie și designerii independenți care produc serii limitate. Acestea pot fi opțiuni excelente, care sprijină economia locală și reduc transportul internațional. Nu ezita să promovezi astfel de inițiative și în rândul prietenilor.

Iată și câteva exemple de designeri români cu practici sustenabile:

De Ionescu: Folosesc cânepă 100%, un material natural și durabil, ceea ce reduce utilizarea de pesticide, apă și dependența de fibre sintetice. Hainele sunt lucrate local, la atelierul propriu din Sibiu. Acest lucru permite o mai mare transparență privind condițiile de muncă și control asupra calității. Încearcă să scurteze lanțul de aprovizionare cu materii prime, colaborând cu furnizori din România, Suedia, Elveția pentru a pune accent pe responsabilitate în toate etapele de producție. Folosesc vopsele certificate GOTS pentru unele finisaje și evită chimicalele nocive în proces.

Mauverien: Majoritatea hainelor și accesoriilor sunt din bumbac organic. Folosesc imprimare digitală cu cerneală certificată Eco Passport (de la OEKO-TEX). Produsele sunt „made to order” pentru a reduce stocurile excesive și risipa, dar acest lucru poate presupune costuri și timpi de așteptare mai mari.

3W Label: Utilizează materiale deadstock (materiale textile rămase în inventarul fabricilor din producția altor articole de îmbrăcăminte) pentru crearea colecțiilor. Producția este locală, cu accent pe loturi mici sau piese unicat.